În Colimator

Toți aliații au atins, pentru prima dată, ținta de 2% din PIB pentru apărare. Cheltuielile cumulate ale alianței depășesc 1,4 trilioane de dolari, dar SUA acoperă în continuare 60% din total. Toate statele membre NATO care dispun de forțe armate au îndeplinit anul trecut, pentru prima dată, obiectivul fundamental al alianței privind cheltuielile de apărare – 2% din produsul intern brut (PIB) – conform raportului publicat de alianță pe 26 martie. Raportul anual al secretarului general pentru 2025 detaliază cheltuieli cumulate estimate la peste 1,4 trilioane de dolari pentru apărare, efectuate de cei 32 de membri ai alianței în cursul anului trecut. „Toți aliații au raportat cifre privind cheltuielile de apărare care au îndeplinit sau au depășit ținta de 2% stabilită inițial în 2014, mulți dintre ei înregistrând creșteri semnificative ale cheltuielilor”, a declarat secretarul general Mark Rutte. Datele din raport arată că cinci țări – Albania, Belgia, Canada, Portugalia și Spania – ar fi alocat exact 2%, iar cheltuielile altor opt membri sunt estimate la cel mult 2,1%: Croația, Republica Cehă, Franța, Ungaria, Italia, Muntenegru, Slovacia și Slovenia. Cele două state care au aderat cel mai recent, Finlanda (2023) și Suedia (2024), au cheltuit anul trecut 2,87% și, respectiv, 2,5% din PIB-ul lor pentru apărare, arată datele. Cifrele acoperă 31 de membri ai alianței – Islanda nu dispune de forțe armate. „Aliații NATO din Europa și Canada au investit în total 574 de miliarde de dolari în apărare, o creștere de 20% în termeni reali față de 2024”, se arată în raport. Statele Unite au contribuit cu 838 de miliarde de dolari, ceea ce, potrivit raportului, echivalează cu „52% din PIB-ul combinat al aliaților și cu 60% din cheltuielile nominale combinate pentru apărare”. De remarcat că estimările NATO indică o ușoară scădere a contribuției Washingtonului – care a reprezentat 3,19% din PIB-ul național – față de cele 850 de miliarde de dolari din anul precedent, când cheltuielile totale ale membrilor alianței se ridicau la aproximativ 1,3 trilioane de dolari. Pe fondul acestei creșteri, Rutte notează: „Acest lucru arată că aliații NATO recunosc mediul nostru de securitate schimbat și necesitatea de a ne îndeplini obligațiile colective. „Mă aștept ca aliații, la următorul summit NATO de la Ankara , să demonstreze că se află pe o traiectorie clară și credibilă către obiectivul de 5%”, adaugă el, cu referire la noul obiectiv privind cheltuielile combinate de apărare și securitate. Convenit la summitul anual de la Haga de anul trecut, acest obiectiv urmează să fie implementat integral până în 2035. Totuși, Rutte remarcă faptul că investițiile a trei aliați au depășit deja cu un deceniu întreg ținta de 3,5% convenită recent pentru cheltuielile de apărare. Raportul identifică aceste trei state: Polonia (4,3%), Lituania (4%) și Letonia (3,74%). Totodată, estimările raportului arată că toate statele membre - cu excepția Estoniei, Albaniei și Belgiei, în ordine descrescătoare – s-au situat peste pragul de 20% stabilit pentru cheltuielile anuale de apărare destinate achizițiilor de echipamente și activităților de cercetare-dezvoltare. Primele trei state din această categorie sunt Luxemburg (55%), Polonia (50,7%) și Ungaria (48,2%). Cât privește rolul alianței în asigurarea „siguranței unui miliard de oameni de ambele părți ale Atlanticului”, Rutte afirmă: „Rusia rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității noastre și a păcii și stabilității în zona euro-atlantică. „Concurența strategică este în creștere, terorismul reprezintă o amenințare persistentă la adresa NATO, iar vecinătatea noastră sudică este instabilă”, adaugă el. Între timp, raportul subliniază sprijinul continuu al NATO pentru Ucraina și evidențiază instituirea, în cursul anului trecut, a Listei de cerințe prioritare pentru Ucraina (PURL). Acest mecanism „canalizează echipamente militare americane către Ucraina, plătite de aliați și parteneri”, potrivit raportului, cu accent deosebit pe sistemele de apărare aeriană. Contribuțiile naționale au început să fie alocate în august anul trecut, iar raportul precizează: „Până în decembrie 2025, mai mult de două treimi dintre aliați și doi parteneri – Australia și Noua Zeelandă – au contribuit la PURL.” Pe scurt Toți aliații NATO cu forțe armate au atins, pentru prima dată, obiectivul de 2% din PIB; cheltuielile cumulate ale alianței depășesc 1,4 trilioane de dolari. Aliații europeni și Canada au investit 574 de miliarde (+20% față de 2024); SUA au acoperit 838 de miliarde – 60% din totalul nominal al alianței. Secretarul general Rutte anticipează angajarea aliată față de noul obiectiv de 5% la summitul de la Ankara din iulie. Polonia, Lituania și Letonia au depășit deja cu un deceniu înainte de termen pragul de 3,5%. NATO sprijină Ucraina prin mecanismul PURL, cu accent pe sistemele de apărare aeriană.

În Colimator

Contract radare Thales: România cumpără patru radare mobile cu 326,5 milioane de lei

Fregate-F100, arma Europei contra incendiilor: Hynaero se aliază cu Leonardo pentru noul hidroavion

Airbus A220, primul avion de linie care va zbura cu sistemul militar anti-bruiaj Safran

100 de miliarde de euro aruncați pe fereastră: Franța și Germania îngroapă oficial FCAS – cel mai ambițios proiect de apărare al Europei

Aproape 40 de aparate de zbor, la o singură paradă: ce a survolat Capitala în cinstea Zilei Aviației Române

SUA continuă să suporte 60% din cheltuielile NATO, în ciuda creșterii...

Constantin „Bâzu” Cantacuzino – prințul așilor români din al Doilea Război...

I.A.R. 80/81 – avionul de vânătoare emblematic al României din al...

Aripile Unirii: Rolul aviației în unitatea României

Utile