100 de miliarde de euro aruncați pe fereastră: Franța și Germania îngroapă oficial FCAS – cel mai ambițios proiect de apărare al Europei

Parisul și Berlinul renunță la avionul de vânătoare comun al programului FCAS, după ce Airbus și Dassault Aviation nu au reușit să depășească disputa privind poziția de lider al proiectului.

Germania și Franța au renunțat oficial, pe 8 iunie 2026, la avionul de vânătoare din programul FCAS, în valoare de 100 de miliarde de euro, după disputa industrială dintre Airbus și Dassault Aviation. Eșecul proiectului survine într-un moment în care discuțiile despre o așa-zisă armată europeană sunt tot mai animate.

Decizia a fost luată de cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron, în contextul summitului Uniunii Europene cu țările din Balcanii de Vest, desfășurat în Muntenegru, potrivit Reuters și Politico Europe.

Cei doi lideri au convenit să pună capăt componentei de avion de vânătoare de generația a șasea din cadrul programului Future Combat Air System (FCAS), după luni de blocaj între Airbus – care reprezintă Germania și Spania – și Dassault Aviation – care reprezintă Franța. Cele două companii nu au reușit să ajungă la un acord privind conducerea proiectului și repartizarea sarcinilor de lucru.

Colapsul reprezintă cel mai amplu eșec industrial din domeniul apărării înregistrat de Europa în ultimii ani, într-un moment în care oficialii militari occidentali avertizează asupra unei amenințări crescute din partea Rusiei, iar Statele Unite fac presiuni asupra aliaților europeni să își sporească eforturile de rearmare. Eșecul subliniază dificultățile Europei de a-și reconstrui capacitatea militară după decenii de subinvestiție.

„Nu este deloc un semnal ideal, nici pentru Washington, nici pentru Moscova”, a declarat Douglas Barrie, cercetător principal în domeniul aerospațial militar la International Institute for Strategic Studies (IISS).

„SCAF se află în stare de supraviețuire artificială de trei ani”, a spus Francis Tusa, analist de apărare din Regatul Unit, referindu-se la acronimul francez al programului.

Programul FCAS a fost lansat în 2017 de Macron și fosta cancelară germană Angela Merkel și are o valoare estimată de 100 de miliarde de euro (116 miliarde de dolari). Proiectul urma să înlocuiască, până în jurul anului 2040, aeronavele Eurofighter din dotarea Germaniei și Rafale din cea a Franței.

Deși componenta de avion de luptă a fost anulată, sistemele conexe – rețeaua digitală clasificată „combat cloud”, dronele însoțitoare și rețelele securizate – vor continua să fie dezvoltate sub numele generic FCAS. Soluția este un gest simbolic care permite Franței să renunțe la avionul central fără a declara programul complet mort, potrivit Reuters.

Programul a costat aproximativ 4 miliarde de euro în cei nouă ani de existență, fără să producă niciun prototip de avion, potrivit publicației EU Insider.

Ruptura dintre Airbus și Dassault

Tensiunile dintre Airbus și Dassault Aviation privind conducerea proiectului New Generation Fighter (NGF) – platforma cu pilot din centrul FCAS – au existat încă de la lansarea programului, potrivit FlightGlobal.

Dassault se considera „arhitectul” proiectului NGF și se aștepta să conducă integral dezvoltarea acestuia, dar s-a simțit tot mai presată de ceea ce a perceput drept o extindere constantă a rolului Airbus pe „teritoriul” său.

Cele trei țări finanțatoare aveau obiective diferite pentru viitorul avion: Franța dorea un succesor pentru Rafale, inclusiv o versiune navală, în timp ce Germania și Spania urmăreau un avion de superioritate aeriană, succesor al Eurofighter. Pe lângă disputele privind conducerea fazei următoare de dezvoltare și accesul la proprietatea intelectuală, cele două părți aveau și cerințe tehnice semnificativ diferite pentru aeronavă, potrivit Reuters.

Franța și Dassault au un precedent istoric similar: compania a fost inițial parte a programului Future European Fighter Aircraft, precursorul Eurofighter, dar s-a retras pentru a dezvolta Rafale independent, din cauza dezacordurilor privind autoritatea de proiectare și cerințele operaționale.

Merz declarase încă din 27 august 2025 că decizia privind viitorul programului va fi luată până la finalul anului 2025. Pe 4 martie 2026, la o conferință de presă la Paris, directorul general al Dassault Aviation, Eric Trappier, a avertizat public că proiectul este „mort” dacă Airbus nu renunță la ceea ce el a descris drept refuzul de a coopera.

„Airbus nu vrea să lucreze cu Dassault, punct. Am luat notă”, a declarat Trappier.

Germania și Franța au fixat apoi, în martie 2026, un termen-limită la mijlocul lunii aprilie pentru o ultimă mediere între Airbus și Dassault, realizată de experți, motivată de deciziile privind bugetul federal german, a declarat un oficial german neidentificat, citat de mai multe publicații.

În mai 2026, Airbus susținea deja public posibilitatea unei separări în două avioane de vânătoare distincte, unul francez și unul german, cu partajarea sistemelor de rețea, a dronelor și a arhitecturii „combat cloud”.

Nici Airbus, nici Dassault Aviation nu au făcut niciun comentariu imediat după anunțul din 8 iunie, potrivit Reuters. Biroul lui Macron a declarat că cei doi lideri au discutat pe larg proiectul și au regretat că Airbus și Dassault nu au ajuns la un acord, reafirmând totodată că cooperarea franco-germană în domeniul apărării rămâne o necesitate pentru ambele țări și pentru partenerii lor europeni.

Vicepreședintele sindicatului german IG Metall, Jürgen Kerner, a salutat decizia. „Aș dori să îi mulțumesc lui Friedrich Merz pentru această decizie dificilă, dar necesară, care este în interesul Germaniei ca centru aeronautic și al forței de muncă”, a declarat Kerner.

Premierul spaniol Pedro Sánchez a susținut poziția Germaniei în dispută, insistând ca proiectul de 100 de miliarde de euro să respecte acordul inițial de partajare a sarcinilor de lucru între Spania, Franța și Germania, potrivit Euractiv.

Alternativele industriei europene

La 11 iunie 2026, în cadrul târgului aerospațial ILA Berlin, Airbus a anunțat formarea grupării industriale „Team Gen 6”, alături de alte șapte companii germane de apărare și aviație, pentru dezvoltarea unui avion de vânătoare european de generația a șasea, în afara cadrului FCAS.

Companiile semnatare ale documentului de poziționare strategică sunt Airbus Defence and Space, Autoflug, Diehl Defence, Hensoldt, Liebherr, MBDA Deutschland, MTU Aero Engines și Rohde & Schwarz.

„Sunt pregătite să își asume responsabilitatea pentru un avion de vânătoare de generația a șasea”, se arată în documentul de poziționare semnat de gruparea „Team Gen 6”.

Ministrul federal german al Apărării, Boris Pistorius, a confirmat oficial la ILA Berlin abandonarea proiectului NGF. „A fost un proiect european ambițios, la scară largă, care se prăbușește acum în fața realității”, a declarat Pistorius.

O grupare industrială spaniolă paralelă se conturează, din Indra, Airbus, Grupo Oesia, GMV, ITP Aero și Sener, semnalând intenția Spaniei de a rămâne implicată în programul succesor. Reprezentanți ai industriei spaniole au cerut public includerea în noul proiect european de avion de vânătoare, subliniind necesitatea continuării dezvoltării unui sistem european de luptă aerian viitor, potrivit Anadolu Agency.

Analiștii consideră posibilă o soluție prin care motorul dezvoltat pentru programul rival GCAP (Global Combat Air Programme, condus de Regatul Unit, Italia și Japonia, cu zbor preconizat în jurul anului 2035) ar putea alimenta atât avionul GCAP, cât și un viitor avion separat germano-spaniol. Aceasta ar echivala cu o resurecție de facto a consorțiului Eurojet, care a produs motorul EJ200 al Eurofighter, cu participarea Rolls-Royce, Avio Aero, MTU Aero Engines și ITP Aero, alături de compania japoneză IHI Corporation.

Miniștrii apărării din Spania, Margarita Robles, și Germania, Boris Pistorius, s-au întâlnit la Bruxelles pe 18 iunie 2026 pentru discuții privind partajarea unui motor comun cu programul GCAP, potrivit Escudo Digital.

Ministerele apărării din Germania și Franța urmează să elaboreze, în cadrul unui consiliu ministerial franco-german planificat pentru luna iulie 2026, un plan comun de lucru pentru cooperarea industrială de apărare, concentrat pe un număr limitat de proiecte realiste și relevante. Data exactă a reuniunii nu a fost precizată.

Institutul estonian de politică de securitate ICDS a analizat colapsul FCAS ca exemplu al problemei persistente de coordonare a Europei, care evidențiază fragmentarea politică și industrială ce încă divizează continentul și complică cooperarea în domeniul apărării.