3% dintre zboruri, 80% din efect: dârele de condensare ale avioanelor, noua țintă a luptei pentru climă

Dârele de condensare au un impact asupra climei comparabil cu cel al emisiilor de CO2 din aviație. Air France a redirecționat deja 130 de curse peste Atlantic, iar Google pregătește pentru această iarnă un test la scara întregului spațiu aerian.

Companiile de tehnologie, transportatorii aerieni, furnizorii de servicii de navigație aeriană și guvernele acordă tot mai multă atenție dârelor de condensare și au în plan o serie de teste la scară largă care ar putea evidenția efectele reducerii acestor dâre asupra eforturilor de reducere a impactului climatic..

Dârele de condensare (în engleză, contrails) se formează atunci când vaporii de apă eliminați de motoarele cu reacție se amestecă cu aerul rece. Impactul lor asupra climei este comparabil cu cel al emisiilor de dioxid de carbon (CO2) generate de aviație, deși doar un număr mic de zboruri le produc efectiv. Efectele lor pot fi limitate prin modificări aduse motoarelor, combustibilului și traiectoriei de zbor, astfel încât avioanele să ocolească zonele în care se formează dâre de condensare dăunătoare.

Potrivit organizației nonprofit Transport & Environment (T&E), cu sediul la Bruxelles, aproximativ 3% dintre zboruri au generat circa 80% din efectele dârelor de condensare în 2019. O mare parte dintre zborurile cu cel mai puternic impact au fost operate noaptea și iarna.

Odată cu apropierea iernii în emisfera nordică – perioada de vârf pentru formarea dârelor de condensare –, mai multe inițiative de cercetare în domeniu prind avânt, iar companiile aeriene arată un interes tot mai mare pentru acest subiect.

Air France a publicat în septembrie rezultatele unui test amplu de prevenire a urmelor de condensare, desfășurat între februarie și aprilie, care a vizat zonele în care probabilitatea de formare a dârelor persistente era ridicată din cauza condițiilor atmosferice. Realizat în parteneriat cu start-up-urile Estuaire și Klima, testul a cuprins aproximativ 4.300 de zboruri deasupra Atlanticului de Nord. Transportatorul francez a identificat 245 de rute cu un potențial ridicat de impact asupra climei și a calculat trasee alternative, iar 130 de zboruri au fost efectiv redirecționate.

Într-un proiect amplu, denumit Operațiunea Blue Skies, partenerii studiază metode de limitare a dârelor de condensare într-o zonă foarte bine delimitată, care ar putea avea efecte semnificative asupra eforturilor de combatere a schimbărilor climatice. Atât numărul mare de parteneri, cât și zona vizată sunt elemente-cheie ale proiectului.

„Ceea ce face «Operațiunea Blue Skies» unică e faptul că este un test deasupra oceanului”, spune Kemal Armada, manager de produs la Google, unul dintre partenerii proiectului. Mai exact, testul „Se desfășoară pe coridorul Atlanticului de Nord.”, mai precizează managerul Google.

Google colaborează la acest proiect cu Contrails.org, Ministerul britanic al Transporturilor, Imperial College London, serviciul meteorologic britanic Met Office, NATS, furnizorul britanic de servicii de navigație aeriană, și Universitatea Cambridge.

Operațiunea Blue Skies urmărește să verifice dacă ajustarea altitudinii zborurilor comerciale este o soluție fezabilă ca să fie evitată formarea dârelor de condensare persistente, care contribuie la încălzirea climei, deasupra Atlanticului de Nord.

„La Google, avem o prognoză bazată pe [inteligență artificială] care ajută companiile aeriene și administratorii spațiului aerian să vadă aceste zone sensibile la dârele de condensare, ca să le poată ocoli, și să ia măsuri de limitare a dârelor, astfel încât impactul aviației asupra climei să scadă”, a declarat Armada pentru Aviation Week.

Operațiunea Blue Skies este doar unul dintre multele proiecte ale companiei de tehnologie privind dârele de condensare, printre care se numără și două teste efectuate de companii aeriene – unul cu American Airlines, celălalt cu Cathay Pacific. Acesta din urmă este primul proiect de acest tip al Google în regiunea Asia-Pacific. Inițiativele fac posibile teste pe zboruri ultra-lung-curier. Partenerii au încheiat prima fază a testului cu Cathay Pacific în jurul sfârșitului primului trimestru din acest an.

A doua fază, mai amplă, va fi un studiu aleatoriu controlat și va dura, probabil, câteva luni, astfel încât echipa să poată strânge suficiente date pentru rezultate semnificative statistic. Modelul seamănă cu cel al unui studiu clinic pentru un medicament, cu un grup de control și măsurători făcute după o schemă randomizată.

„Este ca o pâlnie: nu orice zbor produce o dâră de condensare”, explică Armada. „Nu toate dârele care se formează sunt persistente. Nu toate dârele persistente pot fi evitate ușor și așa mai departe.”

„Trebuie să înțelegem forma pâlniei ca să putem concepe un test mult mai amplu”, adaugă Armada. „Datele din prima fază ne permit să facem asta.”

Obiectivul final este ca setul de date să fie publicat într-o revistă științifică cu evaluare colegială (inter pares), ca să faciliteze schimbul de cunoștințe între companiile aeriene și să permită analiza modului în care rezultatele se aplică în diferite regiuni geografice, flote și transportatori.

Potrivit lui Armada, Google constată un interes tot mai mare al companiilor aeriene pentru testarea metodelor de evitare a dârelor de condensare. „Am demonstrat, împreună cu American Airlines și cu Cathay Pacific, că prognoza, tehnologia, funcționează”, spune el. „Putem ocoli aceste zone sensibile la dârele de condensare într-un mod foarte eficient din punctul de vedere al costurilor. Dacă ne gândim la instrumentele de care dispunem pentru decarbonizarea aviației, evitarea dârelor de condensare este una dintre puținele disponibile în acest deceniu.”

Totuși, schimbările în aviație vin întotdeauna greu, motiv pentru care eforturile la scară mai mare de a demonstra performanța în condiții reale sunt utile, spune Armada. „Evident, lucrăm continuu la îmbunătățirea prognozei și a tehnologiei, dar aceste teste ne ajută să înțelegem unele dintre fricțiunile operaționale și aspectele pe care trebuie să le rezolvăm, ca tehnologia să poată fi aplicată pe scară largă”, adaugă el.

„Proiecte precum Operațiunea Blue Skies și testul cu Cathay cresc vizibilitatea subiectului”, spune Paul Hodgson, manager de program tehnic la Google. „Asta stârnește un interes mult mai mare din partea altor parteneri.”

Inițiativele privind dârele de condensare apar pe fondul convingerii tot mai răspândite în industrie că astfel de metode ar putea reduce impactul asupra climei mai rapid și mai ușor decât alte instrumente de decarbonizare, precum combustibilul durabil de aviație (SAF).

Un raport publicat de T&E în septembrie a cerut mai multe investiții în teste la scară largă, dar și dezvoltarea unor instrumente operaționale și a unui cadru de reglementare.

„Dârele de condensare sunt ținta cea mai ușor de atins în decarbonizarea aviației”, a declarat Diane Vitry, directoarea departamentului de aviație al T&E, la lansarea raportului. „Avem în față o ocazie de aur să combatem acești factori care accelerează încălzirea climei. Redirecționarea sau reprogramarea doar a câtorva zboruri ar putea amâna cu 10 ani contribuția industriei aviatice la încălzirea globală.”

La nivel european, activiștii pentru climă au salutat, ca prim pas, includerea monitorizării emisiilor non-CO2 – efectele climatice ale aviației care nu țin de dioxidul de carbon – printre obligațiile companiilor aeriene, dar cer ca dârele de condensare să primească mai multă atenție.

T&E cere Comisiei Europene să extindă, în 2027, sistemul de monitorizare a emisiilor non-CO2 la toate zborurile. Organizația susține că Parlamentul European și statele membre ar trebui să sprijine propunerea Comisiei de a acorda certificate gratuite, în cadrul Sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), companiilor aeriene care încep să evite formarea dârelor de condensare.

Pentru Google și Operațiunea Blue Skies, următorul pas este strângerea mai multor informații despre ce se întâmplă atunci când măsurile de evitare a dârelor de condensare sunt aplicate într-un test la nivelul unui întreg spațiu aerian. Prima fază a Operațiunii Blue Skies ar urma să înceapă în această iarnă, perioada estimată fiind noiembrie–martie. Pregătirile finale sunt în curs. Google colaborează, printre alții, cu Met Office, cu parteneri din mediul academic și cu NATS.

Acest test și altele vor contribui la perfecționarea tehnicilor de monitorizare. Google consideră esențială posibilitatea de a urmări formarea dârelor de condensare cu ajutorul sateliților geostaționari.

„Operațiunea Blue Skies este un test la nivelul spațiului aerian”, spune Hodgson. „Vrem să înțelegem dacă putem face ca toate aeronavele, sau majoritatea lor, să ocolească o anumită regiune deosebit de sensibilă la dârele de condensare, lucru care trebuie, prin urmare, gestionat de controlul traficului aerian, și să ne asigurăm că rezultatele obținute în cazul aeronavelor individuale sunt valabile și la nivelul întregului spațiu aerian.”