Zborul fără emisii, mai departe decât se anticipase: Planurile Airbus ZEROe întârzie un deceniu

Bugetul pentru programul ZEROe a fost redus cu 25%, iar planurile de testare pe primul A380 au fost abandonate în favoarea unei abordări mai graduale

În ultimii ani, sustenabilitatea a devenit un factor tot mai important în luarea deciziilor majore din toate domeniile industriei aviatice moderne. Companiile aeriene, aeroporturile și producătorii de aeronave din întreaga lume depun eforturi intense ca să-și optimizeze operațiunile, iar inițiativele de sustenabilitate se află adesea în centrul acestor eforturi în cursa către zero emisii nete până în 2050.

În privința aeronavelor, combustibilul durabil pentru aviație (SAF) reprezintă în general o etapă intermediară utilă, deoarece poate fi folosit în diferite amestecuri pe aeronavele comerciale convenționale. Pe termen lung însă, producătorii analizează metode alternative de propulsie și modificările necesare în proiectarea noilor avioane pentru implementarea acestora. Pentru Airbus, viitorul producției de aeronave comerciale se găsește în programul ZEROe.

Ce este Airbus ZEROe?

Airbus a fost mereu un inovator în lumea diversă și dinamică a aviației comerciale. Primul său avion de linie, A300, a fost primul avion cu fuzelaj larg din lume propulsat de doar două motoare cu reacție. De atunci, compania a continuat să scrie istorie, A380 fiind primul avion comercial cu reacție cu două punți complete pentru pasageri. În ultimii ani, modelul A321XLR al companiei a fost prezentat ca viitorul zborurilor pe distanțe lungi cu avioane cu fuzelaj îngust.

Airbus privește însă și mai departe în viitor, cu concepte pentru aeronave noi propulsate de sisteme alternative. Acestea au fost dezvăluite în septembrie 2020, când, pentru a sărbători Ziua Zero Emisii, producătorul a prezentat proiectele a trei aeronave complet noi care vor folosi hidrogenul în loc de combustibilul convențional sau SAF. Comentând lansarea proiectului, cunoscut sub numele de ZEROe, directorul general Airbus, Guillaume Faury, a declarat:

„Acesta este un moment istoric pentru întregul sector al aviației comerciale și intenționăm să jucăm un rol principal în cea mai importantă tranziție pe care a cunoscut-o vreodată această industrie. Conceptele pe care le dezvăluim astăzi oferă lumii o privire asupra ambiției noastre de a conduce o viziune îndrăzneață pentru viitorul zborurilor cu emisii zero. Cred cu tărie că utilizarea hidrogenului – atât în combustibilii sintetici, cât și ca sursă primară de energie pentru aeronavele comerciale – are potențialul de a reduce semnificativ impactul aviației asupra climei.”

Airbus precizează că, prin ZEROe, urmărea „să exploreze fezabilitatea a două tehnologii principale de propulsie cu hidrogen: combustia hidrogenului și pilele de combustie cu hidrogen”. De atunci, compania s-a decis asupra tehnologiei pilelor de combustie pe bază de hidrogen ca metodă principală de propulsie pentru aceste aeronave, explicând că „rezultatele testelor prototipului și ale grupului motopropulsor cu pile de combustie, precum și ale cercetărilor în domeniul tehnologiilor complementare, cum ar fi criogenia, au confirmat viabilitatea acestei tehnologii”.

Patru modele diferite

Având în vedere natura diversă a sectorului aviației comerciale, care a fost întotdeauna o industrie dinamică, dar mai ales în ultimii ani când flotele și rețelele companiilor aeriene au crescut, nu există o soluție universală pentru propulsia cu hidrogen. Din acest motiv, Airbus a lansat programul ZEROe cu trei concepte diferite și, ulterior, a adăugat un al patrulea pe măsură ce cercetările au avansat.

Două dintre aceste concepte prezintă fuzelaje convenționale, cel puțin în raport cu tipurile de aeronave cu care suntem obișnuiți în aviația comercială. Primul este un avion de linie cu turbosuflantă proiectat să transporte până la 200 de pasageri pe distanțe de peste 3.704 km, cu motoare hibride cu hidrogen. Acestuia i se va alătura un model biturbo-propulsor capabil să transporte până la 100 de pasageri pe distanțe mai mari de 1.852 km, propulsat de motoare hibrid-hidrogen cu elice cu opt pale.

Îndepărtându-se de aceste modele cu structuri de fuzelaj relativ convenționale, al treilea proiect inițial ZEROe al Airbus a fost o aeronavă cu fuzelaj integrat (BWB – Blended-Wing Body). Compania și-a propus ca acest avion să aibă specificații de capacitate și autonomie similare cu cele ale proiectului său cu turbosuflantă cu hidrogen, dar va avea un fuzelaj integrat cu motoarele amplasate în partea superioară.

În decembrie 2020, Airbus a dezvăluit ulterior un al patrulea concept ZEROe, „bazat pe un sistem de propulsie cu elice electrică alimentat de celule de combustibil cu hidrogen care transformă hidrogenul în electricitate printr-o reacție chimică”. După cum a relatat Simple Flying la momentul respectiv, acesta ar fi alimentat de șase module de celule de combustibil detașabile cu schimbare rapidă „care funcționează ca motoare turbopropulsoare autonome” și ar avea elice cu opt pale realizate din materiale compozite. Airbus a menționat recent:

„În 2023, echipele ZEROe au pus în funcțiune viitorul sistem de propulsie cu hidrogen proiectat pentru aeronava concept complet electrică”.

Inițial vizând introducerea în 2035

La momentul lansării proiectului, Airbus și-a stabilit obiectivul de a introduce noile sale avioane comerciale propulsate cu hidrogen în serviciul comercial până în 2035. Acest calendar oferea companiei o fereastră de 15 ani pentru finalizarea proiectului, printre obstacolele majore numărându-se investițiile, stocarea și transportul hidrogenului, precum și capacitățile de realimentare a aeroporturilor. Vorbind în 2020, Guillaume Faury a declarat:

„Aceste concepte ne vor ajuta să explorăm și să perfecționăm designul și configurația primei aeronave comerciale din lume neutră din punct de vedere climatic și cu emisii zero, pe care ne propunem să o punem în funcțiune până în 2035. Tranziția către hidrogen, ca sursă principală de energie pentru aceste avioane concept, va necesita acțiuni decisive din partea întregului ecosistem aviatic. Împreună cu sprijinul guvernului și al partenerilor industriali, ne putem ridica la înălțimea acestei provocări ca să dezvoltăm energia regenerabilă și hidrogenul pentru viitorul durabil al industriei aviatice.”

După cum am menționat anterior, companiile aeriene, aeroporturile și producătorii din întreaga lume lucrează la obiectivul comun de sustenabilitate de a-și reduce emisiile la zero net până în 2050. Prin urmare, punerea în funcțiune a noului său avion ZEROe pe bază de hidrogen până în 2035 ar plasa Airbus cu mult înaintea acestui obiectiv. Acest calendar permite și o marjă pentru întârzieri, ceea ce pare a fi un factor util pe baza evoluțiilor recente.

Ultimele știri: întârzieri majore

Conform unui raport publicat luna trecută de Sustainability Magazine, Airbus consideră acum că este mai realist să vizeze sfârșitul anilor 2040 pentru implementarea comercială la scară largă a noilor sale avioane de linie ZEROe alimentate cu hidrogen. Aceasta deoarece, după cum afirmă publicația, „economia anticipată a hidrogenului necesară pentru implementarea cu succes poate fi cu cinci până la 10 ani în urma așteptărilor Airbus”.

Se pare că întârzierile preconizate se datorează în mare parte lipsei de încredere în disponibilitatea infrastructurii actuale de hidrogen. La urma urmei, pentru ca astfel de aeronave să fie implementate la scară globală, infrastructura relevantă ar trebui să existe la nivel mondial. Cercetarea pe acest front a încetinit, după cum a precizat recent directorul general al Airbus, Guillaume Faury, într-un interviu cu Sustainability Magazine:

„În ultimii ani, s-a lucrat intens ca să aducem aprovizionare cu hidrogen verde într-o serie de industrii, ca modalitate de decarbonizare. Analiza situației și a progreselor a arătat că multe proiecte au fost amânate sau sunt mai puțin importante decât se preconiza în urmă cu cinci ani. Pentru punerea în funcțiune a unui avion cu hidrogen, trebuie să existe suficiente rezerve de hidrogen verde, așa că lucrăm cu aeroporturile.”

Faury notează că s-au făcut unele progrese pe acest front, Airbus având „parteneriate cu mai multe aeroporturi care sunt dispuse să înceapă introducerea hidrogenului în operațiunile lor înainte ca avionul să intre în serviciu”. Cu toate acestea, compania nu a văzut încă „creșterea ecosistemului pe care trebuie să o vedem cu încredere suficientă pentru a fi siguri că intrarea în serviciu ar fi un succes din perspectiva aprovizionării cu hidrogen”, astfel încât ZEROe va fi amânat.

Laboratorul de testare ZEROe A380 este suspendat, Airbus dezvoltă un ecosistem global

Unul dintre cele mai interesante aspecte ale programului Airbus ZEROe în primii săi ani a fost faptul că producătorul intenționa să utilizeze primul A380 ca platformă de testare pentru noile motoare pe hidrogen. Acest lucru a fost confirmat în februarie 2022, diverși factori făcând din quadjet o aeronavă ideală pentru această sarcină. După cum s-a menționat în reportajul Simple Flying la momentul anunțului, acestea includeau redundanța suplimentară oferită de motoarele sale suplimentare și spațiul disponibil la bord.

Cu toate acestea, după cum a relatat recent Aerospace Testing International, Airbus a decis între timp să suspende planurile de a utiliza un superjumbo modificat ca platformă de testare pentru noile sale motoare ZEROe pe hidrogen. Potrivit Financial Times, această veste a venit ca parte a unui pachet mai amplu de reduceri pe acest front, publicația menționând că Airbus va „reduce cu 25% bugetul dedicat inițiativelor sale privind hidrogenul”.

În ciuda dezamăgirii legate de aceste evoluții recente, Airbus rămâne încrezător în planurile sale de a construi un ecosistem global al hidrogenului. Potrivit constructorului european multinațional, compania a adunat deja o listă de „peste 220 de aeroporturi ca parteneri, pe lângă numeroși furnizori de energie și companii aeriene” în încercarea sa de a globaliza tehnologia hidrogenului. Acesta va fi un pas esențial pentru a se asigura că programul său ZEROe nu se confruntă cu alte întârzieri.