Creștere fără precedent a bugetului NATO: 22 de state ating pragul de 2% din PIB pentru apărare în timp ce SUA acoperă 64% din bugetul alianței

În ciuda creșterii generale a bugetelor, secretarul general NATO, Mark Rutte avertizează că eforturile trebuie accelerate dramatic pentru menținerea avantajului militar al alianței, pe fondul intensificării tensiunilor globale și a cooperării între adversarii strategici

Statele membre NATO au majorat cheltuielile colective pentru apărare cu aproximativ 120 de miliarde de dolari în 2024 comparativ cu anul precedent, bugetul total al alianței nord-atlantice, formată din 32 de țări, fiind estimat la aproximativ 1,3 bilioane de dolari.

Detaliind contribuțiile individuale ale statelor membre în raportul anual al secretarului general NATO a precizat recent că „membrii europeni și Canada au investit în total 486 de miliarde de dolari în apărare anul trecut, reprezentând o creștere de 19,4% în termeni reali”.

Contribuția SUA s-a ridicat la 818 miliarde de dolari, reprezentând 64% din cheltuielile totale, conform calculelor alianței, care au fost realizate pe baza prețurilor și cursurilor de schimb din 2021. Această sumă depășește semnificativ ponderea de 53% a Statelor Unite în produsul intern brut (PIB) combinat al tuturor membrilor NATO.

În 2024, 22 de state membre au respectat angajamentul stabilit de a aloca cel puțin 2% din PIB-ul național pentru apărare. NATO subliniază că doar trei dintre membrii săi îndeplineau acest criteriu în 2014.

Nouă state membre au rămas anul trecut sub pragul de referință, cu alocări variind de la 1,88% în Muntenegru, 1,5% în Italia și 1,45% în Canada, până la 1,24% în Spania, care ocupă ultimul loc. Islanda este exclusă din această evaluare anuală, întrucât nu dispune de forțe armate.

Cel mai mare procent din PIB alocat apărării în anul trecut a fost înregistrat de Polonia, cu aproximativ 4,07%, urmată de SUA și statele baltice – Estonia, Letonia și Lituania – toate depășind pragul de 3%.

Cele două state care au aderat recent la alianță, Finlanda și Suedia, au depășit ambele pragul minim recomandat pentru anul trecut, alocând 2,3% și, respectiv, 2,25% din PIB. Suedia a anunțat recent un plan de creștere a bugetului pentru apărare până la 3,5% din PIB până în 2030.

Referindu-se la creșterea generală a bugetelor alocate de statele membre, exceptând SUA, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a remarcat: „Acești aliați își asumă o responsabilitate mai mare pentru apărarea și securitatea zonei euro-atlantice”.

Cu toate acestea, el avertizează: „Trebuie să intensificăm semnificativ aceste eforturi în 2025. Aliații europeni și Canada trebuie să facă un salt cuantic în ceea ce privește contribuțiile și capacitățile militare puse la dispoziție. Pentru aceasta, va fi esențială o creștere substanțială a investițiilor”.

Aliații au înregistrat, de asemenea, progrese în ceea ce privește angajamentul de a aloca minimum 20% din bugetul de apărare pentru capacități majore, inclusiv achiziții și cercetare-dezvoltare. În timp ce doar șapte state atingeau acest prag în urmă cu un deceniu, anul trecut 28 de state l-au îndeplinit, doar Portugalia (19,5%), Canada (17,8%) și Belgia (15,2%) rămânând sub limita stabilită.

„Este la fel de important să revitalizăm baza industrială de apărare în cadrul alianței și să investim masiv în capacitatea noastră de a inova și produce rapid și la scară largă”, a declarat Rutte.

„Pe măsură ce bugetele de apărare continuă să crească, industria noastră transatlantică trebuie să țină pasul. Adversarii și competitorii noștri își pregătesc forțele armate pentru competiție, coerciție și, potențial, conflict. Trebuie să ne consolidăm capacitatea industrială de apărare pentru a face față acestei provocări și a menține pacea.”

Această necesitate este evidențiată de sprijinul continuu acordat de alianță Ucrainei, după invazia Rusiei din februarie 2022. „Aliații au alocat peste 55 de miliarde de dolari în asistență militară pentru a ajuta Ucraina să-și dezvolte forțe capabile să se apere împotriva agresiunii actuale și să o descurajeze în viitor, 60% din acest ajutor provenind de la aliații europeni și Canada”, subliniază Rutte.

„Ne confruntăm cu cel mai periculos mediu de securitate din ultimele generații: un război brutal în Europa, amenințarea persistentă a terorismului, competiția strategică în creștere și colaborarea tot mai strânsă între adversarii și competitorii alianței”, afirmă el. În special, secretarul general subliniază amenințarea reprezentată de „alinierea strategică crescândă și cooperarea practică între Rusia, Republica Populară Chineză, Iran și Republica Populară Democrată Coreeană”.

„În 2025, trebuie să ne intensificăm semnificativ eforturile pentru a ne asigura că NATO rămâne o sursă esențială de avantaj militar pentru toate națiunile noastre. Libertatea și prosperitatea noastră continuă depind de acest lucru”, afirmă Rutte, care a preluat funcția de secretar general al NATO în octombrie anul trecut, după Jens Stoltenberg.